De un an si jumatate drec ca sunt intr-o stare depresiva. M-am distantat de oameni, nu prea ies din casa, nu zambesc (ma amuz, rad, dar nu zambesc)... De o luna si jumatate bunica mea "a plecat" si desigur mi-a fost si mi-e foarte greu. Ma tot gandesc ca as putea sa-mi pierd persoanele dragi in orice clipa sau ca eu as putea sa plec din aceasta lume. Gandul acesta persista in mintea mea si cand ma gandesc simt ca ametesc, dca mi se face rau, simt ca mor, ca innebunesc. Poate fi de la depresie, si simptomele fizice din ultimul timp ameteala, uneori imi bate inima tare, tremur pot fi de la depresie? Astept raspunsurile voatre.

Înafară de comentariile de'aici despre cârţi si Dumnezeu eu îţi propun altceva.
Şi ce dacă ai să pierzi unele persoane? aşa e în viaţă, în loc să pui întrebarea " de ce? ", mai bine pune întrebarea " şi ce dacă "? asta e. Treci printr'o despărţire, catrastrofă, dramă, asta e... s-a întâmplat, dacă stai nu o să readuci înapoi nimic, mergi mai departe.
Tu când cazi într'o groapă sau pe asfalt îţi pui întrebarea de ce? asta e, te ridici (cu greu dar te ridici) şi mergi mai departe cu grijă, după un timp vei merge din nou cu aceeaşi siguranţă.
O să dai peste fete / probleme sociale si de bani si o sa ai altele pe cap in fiecare an si etapă a vieţii, tu rămâi tu şi vezi să găseşti mereu câte o cale de rezolvare, nimeni nu a murit din "probleme" decât prin sinucidere şi dacă te sinucizi nu ai rezolvat nimic, doar nu o să mai exişti.
Treci peste fazele astea, la un moment dat toţi ne simţim ca şi cum ar fi mai ok să nu mai existăm şi nu ne putem opri din plâns sau depresie, dar e ok să te consumi, plângi, ţipi, urlii, te ridici, mergi încet şi îţi revii şi alergi.

Motive sunt o multime; dar exista o solutie. Cartea aceasta este un bun indrumar: https://archive.org/details/Ellen_G__White-Viata_Lui_Iisus_10__

Cred ca știu ce se întâmpla, ai o înclinație spre anxietate și de regula îi opui rezistenta, dar nenorocirea care s-a întâmplat iți dă un pretext ca sa te complaci în anxietate. Dacă nu reușești sa te abții nu te văd bine, e păcat sa innebunești la vârsta ăsta. Citește pentru început tratatul de psihiatrie. Dumnezeu sa te ajute.

Bataile inimii si tremuratul sunt, mai mult ca sigur de la anxietate.

Nici eu nu zambesc.

Mergi să vorbești cu un psiholog urgent. Sunt persoane înțelegătoare care te pot ajuta. Dar totul depinde de tine, doar tu poți să schimbi ceva cu adevărat.

Du-te la psihiatru, pe mine m-a ajutat mult, desi nu credeam ca se poate...
Acum ma gandesc cum naiba am putut sa las un lucru ca asta sa mi afecteze asa mult viata si ca am pierdut timpul stand in casa, in pat, plangand..cand puteam sa ma bucur de viata!
Stiu ca acum pare greu, dar incearca sa gandesti pozitiv, sa gasesti in tine resurse sa treci peste aceasta depresie.
Iesi cat poti de mult din casa, chiar daca nu ai chef, bucura-te de soare, de primavara, de lucrurile simple care te inconjoara.

Dupa parerea mea, ar trebuie sa iti ocupi timpul pentru a te ''desparti'' de aceasta tragedie, evident, cu greu, ar trebui sa ai o persoana draga alaturi de tine, stiu ca pare prea logic, dar asa si este, fa ca multe alte persoane, ascunde povestea asta de tine, amintesteti doar de momentele frumoase si impaca-te cu ideea. Ma crezi ca si eu ma sperii de moarte? Trebuie sa IESI din casa, nu glumesc, iesi cu prietenii, putini, multi, intra in discutie cu fete care iti plac, iti iei gandul de la astfel de lucruri e chiar greu la inceput, trebuie sa ai ''grija'' de tine : haine frumoase, curate, dantura curata, parul aranjat cum iti place tie, trebuie sa iti schimbi fata de om care nu mai simte decat depresie. E doar in capul tau depresia asta, iti urez succes si sper ca intelegi macar o parte din ceea ce am vrut sa spun.

Ia in considerare evitarea stilului de viata goth, metal etc. Nu am nimic cu fanii acestei muzici doar ca nu cred ca daca imi place un anumit tip de muzica trebuie sa fac din asta un mod de viata. In general, marii fani ai rockului se izoleaza, din mandrie, frica, anxietate etc. Greutati are toata lumea, fara exceptie, ideea e sa devi cea mai buna versiune a ta posibila. Depresia trece foarte bine prin munca si transpiratie, fa-ti un hobby productiv si incearca sa ajungi in top pe nisa aia (scris, citit, fitness whatever). Depresia si delasarea merg mana in mana. Dar inca nu am intalnit un om motivat sa ajunga undeva care sa aiba timp de depresie. Observi ca nu ti-am zis nimic de relatiile cu ceilalti, ele o sa vina natural daca iti vezi de treaba.