Moralitatea nu există, iar dacă ar fi după mine, nu aş salva pe nimeni, dar presupunând că am varianta a) 1000 şi b) 100, aş alege b). Şi aşa suferim de suprapopulare.
I-as salva pe cei 1000, clar.
La partea a II-a, nu m-am inselat niciodata in privinta unui om. Oamenii se mai schimba, nu ai cum sa anticipezi exact ce va fi acel om peste 10 ani, dar imi dau seama exact cine este el/ea acum, in momentul ''contactului'' Si, mai sunt si oameni care nu se schimba niciodata (dar mai rar).
Aparent, varianta corectă e salvarea celor 1000 de vieţi, din,, simplul'' motiv că sunt mai...numeroase decât cele 100.
INSĂ nu trebuie deloc neglijat un aspect crucial al situaţiei, care pentru mine e un factor decisiv. Cei 100 de pacienţi AU PROGRAMARE. Ce inseamnă asta?
Inseamnă că, foarte grav bolnavi fiind, acei oameni te-au contactat, in speranţa că le vei putea salva viaţa. Bun. Tu ai discutat cu ei, aţi conchis că poţi să le faci operaţia şi că le vei salva astfel viaţa. Le-ai făcut apoi programarea pentru operaţie, dându-ţi astfel cuvântul că ii vei salva. Ai faţă de ei o OBLIGAŢIE acum.
Pe când faţă de cei 1000 de pacienţi nu te leagă nimic in sensul ăsta, nu ai nicio obligaţie faţă de ei, nu le-ai făcut nicio programare, nu le-ai dat nicio speranţă. Faptul că cei 1000 sunt mai numeroşi nu ar trebui să te determine să iţi incalci cuvântul dat celor 100 programându-i, cum că ii vei opera şi le vei salva viaţa.
E vorba de incredere. Incredere. Incredere intre oamenii. Ea nu trebuie trădată, cu niciun preţ. Ţi-ai dat cuvântul celor 100, le-ai dat speranţa salvării. NU mai poţi da inapoi. Nici chiar pentru cei 1000.
Aşa văd eu lucrurile deocamdată. S-ar putea să mă inşel, insă până acum nu am dat de niciun argument care să mă convingă de contrariul părerii mele.
E clar că eşti lipsit/ă de scrupule, nu mai are niciun rost să precizez că fiecare te-ar fi plătit cu aceeaşi sumă de bani.
Nu cred ca se mai pune problema moralitatii aici ci doar numarul, deci ii salvez pe cei 1000. Regula e cat mai multi salvati.
Îți dau eu argument! Ai 100 de pacienți programați diferite boli nu contează la programare că sunt ușor bolnavi sau grav. Din senin se produce o catastrofă, e bombardat orașul și ai la ușa spitalului 1000 de pacienți. Ce faci?
Nu e logic că vei încerca să ajuți pe cei 1000 în paralel cu cei 100 sau poate deloc pe cei 100 ținând cont de gravitatea fiecărui bolnav?! Aia 100 nu or muri toți într-o zi! Îi bagi la triaj. Dacă au programare înseamnă că nu a fost ceva urgent. iar faza cu încredere da sunt de total acord dar și pacienții aceea 100 vor înțelege când din senin au venit 1000 răniți! Și ei singuri vor ceda locul pentru alții. Cum spuneam depinde de gravitate.
Iar logica ta nu e logică. Un medic nu are cum să aibă singur 100 de pacienți programați în ziua X și să se mai trezească cu 1000 de pacienți noi tot atunci. Este ilogic ceea ce spui. Se găsesc căi și mijloace pentru ai salva pe toți!
Scenariul tau este infantil, intrucat nu-ti permite sa analizezi o situatie cat de cat plauzibila, sa alegi functie de o stare emotionala ce ti-o creeaza, sau de fondul tau emotional.
Pur si simplu eu am inteles:Ce preferi sa moara 100 sau 1000 de oameni?(fara alte amanunte).In acest caz trebuie sa fii nebun sau diabolic, sa alegi sa moara 1000.
Fără alte amănunte?!
Domnule.
Ați omis un aspect CRUCIAL al situației prezentate de mine. Cei 100 au PROGRAMARE. Faptul acesta are implicații colosale in luarea deciziei.
NU am spus că sunt 2 grupuri de oameni, unul alcătuit dintr-o sută și celălalt dintr-o mie de persoane, după care să vă intreb pe care dintre grupuri ați alege să il operați pentru a salva viața oamenilor care fac parte din el, fără alte detalii. Răspunsul ar fi, desigur, evident.
REPET. Cei 100 au programarea pentru operație deja făcută, pe când cei 1000 nu.
Anulați programările celor 100 pentru a-i salva pe cei 1000 sau nu? Argumentați răspunsul.
Asta e intrebarea.
Nu stimata domnisoara,"programarea" pate fii "reprogramata".Nu ce semnifica generic, acest termen, imi permite sa judec cu mintea si sufletul situatia, ci conjunctura in care a aparut (cine erau cei 100, fata de cei 1000, in afara de calitatea de oameni; de ce dilema se poate rezolva numai cum o prenziti tu, etc., etc.)
Sa condamni la moarte 1000 de indivizi, pentru a salva 100, intrucat ei erau programati, inseamna ca "programarea"= viata a 900 indivizi. Am dreptate?
Comunica-mi mai intai trei foarte importante variabile pentru decizia mea ulterioara.
1.Cat de "eficiente" sunt personajele ce-ar putea fi operate?
2.Care e concentratia de jagardism si lichelism continuta de personajele ce pot fi operate?
3.Care e starea generala de sanatate a celor ce se pregatesc de operatie?
Nu as avea chef, din postura de doctor, sa operez 1000 de oameni si sa ma uit doar la numere, daca acestia ar fi niste... lodri, numai buni de incadrat in tipologiile "betivul satului","pierde-vara","baiatu'/fata tatii" - desi acestia ar avea proportional mai mult banet - sau altele din acelasi arbore genealogic al oamenilor.Totodata,n-as avea chef sa operez la tibie pe cineva care stiu ca are microfracture sau ligamente incrucisate rupte in genunchi, pentru ca ar fi redundant. Iarasi, nu e eficient sa operezi pe cineva de 75 de ani, cu niste Parkinson, un canceroi pulmonar numai bun si sa-i faci un bypass, doar pentru ca are bani si sa-l preferi pe Hugh Hefner asta in locul unuia de 30 care are nevoie doar de o mica operatie.Si,ca sa fac o infuzie de subiectivism,as opera un om despre care as sti ca munceste pe branci,astfel fiind productiv sau eficient decat un somer, care nu-si aduce nicio contributie economica per total nicaieri.
Diferente de gen si rasa nu voi face, pentru ca nu sunt trepanat, dar ma repet, trebuie sa operam eficient; nu doar sa mai trecem in lista o operatie reusita.Asta-mi aduce aminte de o chestie dintr-o carte : o sectie de spital ce se ocupa de cancerosi, ii trimitea acasa cand tumorilor lor deveneau inoperabile si ii treceau in statistica sub forma de reusite.Ei, in maxim jumatate de an mureau, spitalul trecea drept eficient, toata lumea era vesela si fericita.Mai putin bunul simt.
Indiferent ce variantă aş alege, tot aş rămâne cu sechele pe conştiinţă pentru că nu contează cantitatea, rezultatul fatal fiind acelaşi pentru ambele părţi, ci actul în sine.Din punct de vedere moral, nici o variantă nu ar fi corectă pentru că salvarea unei părţi presupune distrugerea celeilalte părţi.Dar din punct de vedere medical, ar fi corect să acord prioritate cazurilor urgente şi speciale.Ai spus că cei 100 au programare,ceea ce înseamnă că nu este ceva urgent, deci poate fi anulat.Dar cei 1000 de pacienţi au venit neanunţaţi,deci este ceva urgent, grav.Ei merită prioritate.
Nu cred ca este lipsit/a de scrupule. A vrut doar sa fie putin amuzant/a. Cand se incing prea tare creierele, e nevoie si de un pic spirit de gluma.
Nu anulez nimic, fiindcă ar însemna să-mi încalc promisiunea. Odată ce am spus că îi voi opera pe ăia, ăia rămân(excepţie face dacă cumva prin ăia 1000 se întâmplă să fie şi o persoană relevantă pentru mine, atunci aş alege să anulez una-două sau oricâte opreaţii sunt necesare pentru a îl salva pe respectivul).
Nu-i mai bine de mine că nu prea am conştiinţă?
Probabil i-aş salva pe ăia la care trebuie să muncesc mai puţin. Vezi ce superficial sunt?
Nu stiu daca din dorinta de aplanare, este bine sa nu respingem civilizat lipsa de logica.Cred ca este o atitudine care nu incurajaza ridicarea nivelului discutiilor.
Argumentez strict dupa scenariul tau si toate persoanele sa fie egale.
Ce să alegi între două rele? Logic, optezi pentru răul cel mai mic.
Daca chiar nu poti impaca si varza si capra.
Eu nu las judecatile etice pe mana matematicii, oricum cam mare parte din metafizica e fizica, deci matematica.
Haha scumpo NU TREBUIE SA SCRII CU LITERE MARI CA SA INTELEG! I-as salva pe cei 1000... chiar daca printre aia 100 se aflau si persoane destul de importantente Tu pui o intrebre complicata cu zeci de raspunsuri, daca stai sa te gandesti dupa fiecare caz...
Răzvănykă întreabă: