Ordonare:
După relevanţă
Vanare de vant
firul Ariadnei
iesirea din Labirint
luminita care de fapt, Final, nu Iesire
procesul prin care ratiunea e excomunicata si anatemizata in piata
Excalibur (un Argus pentru cin' se prinde)
o decizie (care n-o iei tu, ci ea te ia pe tine)
un topogan, la al carui mijloc e atasat un cui; cum il eviti, asta e problema ta
sticluta cu arsenic
Tufe-m-as, expresionist mai sunt!
Răspunde
Sufletul este o parte a ta ce are o anumita menire (functie) in aceasta realitate, precum au si mintea, corpul
Care parte, poate fi aratat la o autopsie?
Răspunde
nu, se poate vedea, simti daca esti intuitiv, sti expresia: "te uiti in ochii unui om si-i vezi sufletul", vezi acea parte despre care spui ca nu e din realitatea asta si cand incerci s-o cuprinzi cu mintea te copleseste
"Domnul Dumnezeu a facut pe om din tarana pamantului, i-a suflat in nari suflare de viata, si omul s-a facut astfel un suflet viu." (Geneza.2:7)
Deci tarana pamantului+suflarea de viata de la Dumnezeu= suflet viu (adica omul; omul care este in viata).
La moarte, cele 2 elemente se despart. Viata(adica suflarea de viata) se intoarce inapoi la Dumnezeu, iar trupul inapoi in tarana din care a fost luat.
Teoria care sustine ca omul dupa moarte ii bantuie pe cei dragi ai lui, sau ca mai stie ceva dupa aceea, este o teorie falsa.
Poate este esenta cea mai pura a fiintei, constiinta si informatia cuprinsa in fiinta. Ceea ce suntem noi cu adevarat.
Eu cred că totuși, conștiința e cel mai aproape de o definiție corectă a ceea ce numim suflet.
Un suflet, în anumite tradiții spirituale, filozofice și psihologice, reprezintă esența imaterială (și uneori nemuritoare) a unei persoane sau lucru viu.
Sufletul porneste din creier, nu sunr chestii separate, sufletul nu e nici in inima nici in stomac, e partea din creier care se ocupa cu chestiile subiective/emotionale.
Creierul si simturile ne fac sa simtim lumea noastra. Dupa parerea mea, sufletul este un lucru imaterial care te face sa simti mai mult decat lumea noastra, o lume paralela, o lume pe care toti o s-o intelegem candva. Fara suflet, am fi doar niste roboti. Dar el ne face oameni.
Ba da!
SÚFLET, suflete, s. n. 1. Totalitatea proceselor afective, intelectuale și voliționale ale omului; psihic. ◊ Loc. adv. Din suflet sau din tot sufletul, din adâncul sufletului = cu pasiune, cu convingere; foarte mult. Cu (sau fără) suflet = cu (sau fără) însuflețire, cu (sau fără) elan. ♦ Trăsătură de caracter (bună sau rea); p. ext. caracter. ♦ Persoană considerată din punct de vedere al trăsăturilor de caracter. Era un suflet mare, care înțelegea lumea. ♦ Omenie, bunătate, milă. Om fără suflet. ♦ Curaj, temeritate, îndrăzneală. A prinde suflet. 2. Factor, element esențial al unui lucru, al unei acțiuni etc. 3. (În filozofia idealistă și în concepția religioasă) Substanță spirituală care dă omului viață și care este socotită de origine divină și cu esență veșnică. ◊ Expr. A-și încărca sufletul cu... = a comite o faptă rea. A avea (ceva) pe suflet = a fi preocupat, chinuit de ceva. (Fam.) A nu avea (pe cineva) la suflet = a nu iubi (pe cineva), a nu-l simpatiza. A(-i) scoate (cuiva) sufletul = a nu lăsa (pe cineva) în pace, a sâcâi, a enerva. A-i ieși (cuiva) sufletul = a) a muri; b) a munci din greu, a se chinui. Cu sufletul la gură = a) în agonie; b) respirând foarte greu de oboseală sau de emoție. A-și stupi sufletul = a munci din greu, a se chinui cu ceva. A-și căuta (sau vedea, griji) de suflet (sau de ale sufletului) = a se comporta în conformitate cu normele bisericești. A căuta de sufletul cuiva = a da ceva de pomană în amintirea unui mort. (Să) fie de sufletul cuiva! = fie ca Dumnezeu să-i ierte păcatele! A fi (sau a se face) trup și suflet cu cineva = a fi extrem de devotat cuiva. A-și vinde sufletul = a păcătui foarte tare. 4. Viață. A avea șapte suflete ◊ Expr. A (mai) prinde (sau a căpăta) suflet = a se întrema (după o boală). A lua (cuiva) sufletul = a omorî (pe cineva). A avea ceva pe (sau la) sufletul său = a avea ceva în posesiune. ♦ Inimă. ◊ Expr. A i se rupe sufletul (de mila cuiva) = a suferi foarte mult pentru nenorocirea cuiva. A(-i) merge (cuiva ceva) la suflet = a(-i) plăcea mult, a(-i) produce o mare satisfacție. 5. Persoană, ins, om; p. gener. orice ființă. ♦ Locuitor. Oraș de un milion de suflete. 6. (Pop.) Suflare, suflu, respirație. Pe nări el scoate suflet puternic. ◊ Loc. adv. Într-un suflet = foarte repede. ◊ Loc. vb. ◊ Loc. vb. A-și trage sufletul = a respira. ◊ Expr. A-și lua suflet = a respira adânc; a-și potoli respirația. A-i veni sufletul la loc = a-și potoli respirația; a se liniști. 7. (În sintagme și expr.) Copil (rar fiu) de suflet = copil adoptiv. A lua de suflet = a adopta un copil. A da de suflet = a-și ceda copilul unei persoane care îl adoptă.
Din punctul meu de vedere sufletul reprezita partea nonmateriala, nonfizica a individului uman!
Sufletul este adevaratul EU, este ceea ce simti (nu ce vezi) cand privesti adanc in ochii mei, este tot ce am gresit,tot ce-am invatat,sunt amintiri,regrete, este viitorul,aici sau dincolo, este evolutia, este aici sau la miliarde de km lumina distanta, este lumina, energie, iubire, constiinta....este El!
Sufletul este insasi viata. Dupa ce ne paraseste, ramine doar trupul. Adica este eternitatea. Unii invatati au descoperit ca un om dupa ce moare, greutatea lui de micsoreaza cu 0, 005g, anume acesta este sufletul care il paraseste pe om.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
