Nu stiu ce rost mai are viata asta pentru mine.Nu stiu nici macar cum sa incep.Le multumesc din suflet celor care vor incerca sa ma ajute.De ce mai exist daca viata asta inseamna suferinta? Oare ce rau am facut ca sa ma lupt cu viata? Viata asta este de fapt o lupta pentru unii oameni? De mic am avut numai certuri si scandaluri in familie.Nu mai are rost sa lungesc postarea cu motivele, cu siguranta nu e vina mea, daca sunteti tentati sa credeti asta.Acum am ajuns la 20 de ani si lucrurile par sa nu se fi schimbat prea mult.Copilaria pentru mine a fost o suferinta, nici macar nu vreau sa imi amintesc.Prietenii i-am pierdut, de fapt nici n-au meritat sa imi fie prieteni. Vreau sa imi schimb viata, vreau sa plec undeva sa lucrez departe de familia asta care m-a distrus, oriunde ar fi.Doar iubita ma intelege si imi e alaturi, tine la mine ca la ochii ei din cap si e singura care imi da speranta si care imi da motive sa traiesc.Si ea are probleme de familie, si ea a avut o copilarie trista, poate altfel nu m-ar intelege.De multe ori imi spune ca daca nu as fi existat eu, ea ar fi fost moarta demult.Singura sansa e sa plecam undeva dar unde sa plecam? Ne trebuie bani de intretinere, ne trebuie un serviciu. Daca am sta cu chirie si tot ar fi foarte bine.Ne dorim din tot sufletul amandoi sa gasim undeva de lucru, ma chinuiesc de ceva timp sa gasesc un loc de munca dar in zadar.Intr-adevar nu am luat bacul dar poate datorita certurilor din familie care mi-au distrus psihicul, pur si simplu.Si nu caut vreo scuza.Am permis de conducere categoria B obtinut acum cateva luni, deci nu am experienta ca sa ma angajez ca sofer. Plecatul e singura noastra sansa ca sa punem capat vietii acesteia crude, altfel nu stiu ce vom face.Va rog din suflet, daca stiti o firma, un loc de munca unde sa ne putem angaja amandoi, sa plecam o data ca nu mai putem rezista.Va multumesc din suflet tuturor celor care veti incerca sa ne ajutati.

Bună.
Nu mai ai încredere în tine, ai nevoie de o consiliere psihologică!
Pa, pa.

Depinde cât de departe sunteți dispuși să plecați. De găsit de lucru vă puteți găsi ambii, și probabil cele mai multe șanse le aveți în orașele mari sau în special în București. De prietena ta nu ai precizat ce pregătire are, dar chiar și fără facultate sau bac să zicem tot ar putea găsi zic eu destul de ușor un post de chelneriță sau vânzătoare, mai ales dacă e mai drăguță ca aspect, ca fată ai șanse mari de angajare în genul ăsta de domenii. Cât despre tine nu știu ce așteptări ai, dar poți căuta în construcții ca muncitor necalificat, că nu te întreabă nimeni de bac, iar poți încerca chelner, dacă ai noroc și zici că ai carnet poate la livrat pizza unde nu cred că îți cer experiență.
Oricum cel mai rapid poți găsi pe net sau în ziare și suni la toate numerele până te saturi și îți găsești ceva. După cu locuința dacă te mulțumești cu o zonă mai proastă și eventual o garsonieră poți să scapi de chirie cu 350-500 de lei.

Faptul ca nu ai bacul nu e o problema. Nici eu nu am bacul, si imi merge mai bine din punct financiar decat le merge multor oameni.

E bine ca ai pe cineva langa tine, asta conteaza cel mai mult. Oricum nu o sa traiesti cu parintii toata viata.

Tu ce stii sa faci? Ce iti place sa faci? Unde locuiesti? Prietena ta ce stie sa faca? Ati fi dispusi de exemplu sa va mutati la tara? Stiu ca existau niste programe pentru a motiva pe tineri sa se duca la tara. Cauta pe goagal, vezi daca mai sunt, si ce conditii ar fi.

Poate ca nu ma crezi dar daca te rogi la Dumnezeu cu adevarat sigur te va ajuta si pe mine m-a ajutat>).

Emigrezi...Daca stai sa analizezi lucrurile toate probleme au o legatura cu bani si in momente ca astea ai de ales, ori pleci in strainatate ori stai aici cu un trai indecent.

Esti in depresie...Nu trebuie sa spui nu pot, trebuie sa risti si sa incerci sa mergi mai departe!

Imi pare foarte rau. Sper sa treci peste toate astea.