Credeti in Maica Domnului, Regina cerului? Chiar a murit virgina?

Fecioara a fost cand l-a nascut pe Isus Hristos, dupa aceia a dus o viata normala DAR NU a mai avut copii. Fratii lui Hristos erau copii lui Iosif dintr-o casatorie anterioara. Faptul ca nu a mai avut copii se poate afla foarte usor din Biblie dar trebuie citita cu atentie si interes.

Nu

Da

Dacă Iisus ar mai fi avut şi alţi fraţi naturali n-ar fi lăsat-o pe Maica Sa în grija unui apostol, ci în grija vreunui frate al Său. In citatul al doilea, se spune de „fraţi" şi de „surori" ai Domnului. „Fraţii" (verii Săi) sunt chiar amintiţi cu numele şi sunt în număr de patru.

Mama acestor aşa-zişi "fraţi" ai Domnului este o altă persoană decât Fecioara Maria, căci este numită în Sfânta
Scriptură Maria sau cealaltă Marie (adică deosebită de Maria, Maica Domnului, şi de Maria Magdalena) sau sora mamei Lui, Maria lui Cleopa, fiind amintită chiar alături de Maica Domnului şi în apropierea ei.
Iată textele biblice lămuritoare: "Şi erau acolo multe femei, privind de departe... între care era Maria Magdalena şi Maria, mama lui Iacov şi a lui Iosi, şi mama fiilor lui Zevedeu "(Matei 27, 55-56). Iacov şi Iosi sunt doi din cei patru „fraţi" ai
Domnului (Matei 13, 55). Mama lor aşadar este o altă persoană decât Maria, mama lui Iisus. Evanghelistul continuă apoi: "După ce a trecut sâmbăta..., au venit Maria Magdalena şi cealaltă Marie, ca să vadă mormântul "(Matei 28, 1). Aici iarăşi este vorba de «cealaltă Marie», care nu poate fi alta decât mama „fraţilor" Domnului şi despre care a fost vorba şi în textul precedent.In chip asemănător scriu şi ceilalţi evanghelişti:" Şi erau şi femei care priveau de departe; între ele: Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov cel Mic şi a lui Iosi, şi Salomeea "(Marcu 15, 40). "Iar Maria Magdalena şi Maria, mama lui Iosi, priveau unde L-au pus "(Marcu 15, 47).
Acelaşi evanghelist scrie apoi: "Şi după ce a trecut ziua sâmbetei, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov, şi
Salomeea au cumpărat miresme, ca să vină să-L ungă "(Marcu 16, 1). Apoi, în alt text: "Iar ele erau: Maria Magdalena şi Ioana şi Maria lui Iacov şi celelalte împreună cu ele, care ziceau către apostoli acestea "(Luca 24, 10). Şi, în sfârşit, altul: "Şi stăteau lângă crucea lui Iisus, mama Lui şi sora mamei Lui, Maria lui Cleopa, şi Maria Magdalena "(Ioan 19, 25).
In toate textele de mai sus este vorba de aceleaşi femei care au luat parte la evenimentele Patimilor şi ale Învierii
Domnului. Toate sunt pomenite cu numele, numai Maria, mama lui Iacov şi a lui Iosi (doi din „fraţii" Domnului – Matei 13, 55) este numită în ambele locuri Maria, mama lui Iacov, apoi alteori mama lui Iosi, sau cealaltă Marie, iar în alte locuri, sora mamei Lui, Maria lui Cleopa. Dar după adevăr este vorba de aceeaşi persoană, căci totdeauna este numită «Maria». Deci „fraţii Domnului", având altă mamă decât pe Maria, mama lui Iisus, nu pot fi fii ai Fecioarei Maria şi fraţi naturali ai lui Iisus.

3. "Fraţii" (verii) Domnului nici ei înşişi nu se numesc «fraţi», ci «robi» şi «slujitori ai lui Iisus», anume după toată probabilitatea căci certitudine deplină nu există - doi dintre ei, Iacov şi Iuda, sunt autorii celor două epistole soborniceşti, numite «a lui Iacov» şi respectiv «a lui Iuda». Or, acolo ei se numesc fiecare «rob» (Iacov 1, 1) şi «slujitor» (Iuda 1, 1) ai Domnului Iisus, iar nu «fraţi».
4. Dacă ar fi fost fraţi naturali ai Săi, Hristos i-ar fi făcut apostoli; ori ei n-au fost dintre cei doisprezece apostoli. Deşi mulţi presupun că aceştia doi dintre „fraţii Domnului", anume Iacov şi Iuda, ar fi identici cu cei doi apostoli dintre cei doisprezece care poartă acest nume (Apostolul Iacov, connumit la fel cu „fratele Domnului" cel Mic, în toate listele apostolilor, iar Iuda „fratele Domnului" ar fi fost Apostolul Iuda Tadeul), totuşi, aceasta este o simplă presupunere, neîndestulător de întemeiată, mai ales că ei înşişi nu se numesc «apostoli», după cum nu se numesc nici «fraţi ai Domnului»; iar despre apostoli vorbesc la persoana a treia (Iuda 1, 17). Despre Iacov, „fratele
Domnului", se ştie numai că a fost dintre cei şaptezeci de apostoli şi cel dintâi episcop al Ierusalimului şi că se bucura de cea mai mare autoritate, atât în faţa credincioşilor, cât şi în faţa apostolilor (Fapte 12, 17; 15, 13), în timp ce Apostolul Iacov al lui Zevedeu fusese ucis (Fapte 12, 2); iar despre celălalt Iacov
nu mai putem şti nimic.

5. Hristos ar fi încredinţat în grija lor pe Fecioara Maria, iar nu în grija Apostolului Ioan, care, oricum, era mai străin acesteia decât un fiu al ei.
6. „Fraţii Domnului" nu pot fi nici măcar fraţi vitregi ai lui Iisus sau fii ai lui Iosif dintr-o căsătorie anterioară a
acestuia, deoarece:
a) Nicăieri nu se spune şi nicăieri nu se poate presupune că Iosif ar mai fi fost căsătorit şi înainte şi că ar fi devenit
văduv prin divorţ. Ştim din Tradiţie doar atât, că era «drept».
b) Mama „fraţilor Domnului", după cum s-a văzut mai sus, trăia şi era în apropierea intimă a Maicii Domnului, ceea ce ar fi fost exclus - pentru motive lesne de înţeles - dacă ea ar fi fost cândva soţia lui Iosif, acum divorţată.

7. Ţinând seama de faptul că peste tot în Orient, dar în special la iudei, cuvântul «frate» se întrebuinţa şi în înţeles mai larg, de «văr» sau de alte rudenii mai apropiate sau mai îndepărtate, ca de exemplu la Facere (13, 8), unde Avraam îl numeşte pe Lot «frate», deşi îi era numai nepot de frate (Fac. 11, 27), trebuie să admitem că şi „fraţii Domnului" au fost - probabil - veri ai lui Iisus, dar nu veri primari, pentru că deşi mama lor este numită «soră» a Maicii Domnului (Ioan 19, 25), ea nu putea să fi fost soră bună a acesteia, deoarece purta acelaşi nume cu Maria, şi foarte rar se obişnuia în vechime ca două surori sau doi fraţi să poarte acelaşi nume. Ci cuvântul «soră» trebuie să aibă aici, de asemenea, înţelesul de vară, probabil vară primară2. In acest caz, fiii ei, numiţi „fraţii Domnului", ar putea fi cel mult veri secundari ai lui Iisus Hristos.
Atunci Adam, prin lucrarea lui Dumnezeu, a născut întru feciorie din trupul său femeie fără de femeie (adică fără a se împreuna cu femeie), iar la plinirea vremii, firea femeiască, prin lucrarea Sfântului Duh, a născut bărbat fără de bărbat, în feciorie născând Fecioara şi rămânând fecioară, precum şi la început a născut Adam întru feciorie femeie fără de femeie, rămânând întru feciorie. Căci aşa a binevoit Dumnezeu, ca întru Fecioara Maria să dea împrumut firii lui Adam celui vechi prin Noul Adam Cel născut din Fecioară, Care a venit în lume şi S-a îmbrăcat în firea noastră din negrăita Sa milă şi bunătate, pentru ca să izbăvească pe vechiul Adam, cu tot neamul lui, din osândă şi din moarte. Căci precum întru Adam toţi mor, aşa întru Hristos toţi vor învia (I Cor. 15, 22; Rom. 5, 8; Ioan 3,
16; 5, 24).
Deci ia aminte, omule rătăcit - tu şi cei asemenea ţie -, că Sfânta Scriptură nu numeşte pe Maica Domnului «femeie» (Luca 1, 43) în sensul de femeie căsătorită, cum rău şi sucit înţelegeţi voi, ci, prin cuvântul «femeie», Sfânta Scriptură arată numai genul feminin al Sfintei Fecioare Maria şi totodată arată în chip umbros şi tainic că ea este femeia aceea prin care se va zdrobi capul şarpelui (Fac. 3, 15) şi prin care va veni mântuirea neamului omenesc. La cele de mai sus trebuie adăugate şi următoarele:
1. Fiind Maică a Mântuitorului, Fecioara Maria a fost şi este mijlocitoare a mântuirii.
2. Zămislind de la Duhul Sfânt pe Mântuitorul în pântecele ei, a fost cu totul curăţită de păcate, ca nici un alt om,
oricât de sfânt ar fi fost.
3. Fiindu-i prezisă de Dumnezeu cinstirea ei - ca nici o altă cinstire a vreunui om -, Sfânta Fecioară Maria trebuie
socotită ca cea dintâi dintre sfinţi, aşa cum Ioan Botezătorul este cel mai mare între prooroci (Luca 7, 28), deoarece venirea lui a fost profeţită de alţi profeţi (Mal. 3, 1; Isaia 40, 3).
Pentru toate acestea, Sfintei Fecioare Maria i se cuvine o cinstire mai mare decât altor sfinţi, o preacinstire, ea fiind împărăteasa şi cununa tuturor sfinţilor. Iar cum că şi după naştere a rămas fecioară, citeşte şi vezi cele proorocite despre ea de Proorocul Iezechiel (44, 1-3).
Sfânta Scriptură zice într-adevăr: "Şi n-a cunoscut- o pe ea până ce a născut pe Fiul său Cel Unul Născut,
Căruia I-a pus numele Iisus"(Matei 1, 25); dar luaţi aminte şi înţelegeţi că, în Sfânta Scriptură, expresia "până când" înseamnă veşnicie. Căci zice Domnul: "Iată, Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului (Matei 28, 20). Oare aceasta înseamnă că se va despărţi de noi după sfârşitul veacului acestuia?
Oare nu zice dumnezeiescul Apostol Pavel: "Şi astfel (după obşteasca înviere) pururea vom fi cu Domnul" (I Tes. 4, 17)?
Iar în alt loc al Sfintei Scripturi este scris: "Zis-a Domnul Domnului meu: şezi de-a dreapta Mea până ce voi pune pe vrăjmaşii Tăi aşternut picioarelor Tale" (Ps. 109, 1). Oare aceasta înseamnă că după aceea Mântuitorul nostru Iisus Hristos nu va şedea de-a dreapta Tatălui spre a împăraţi cu El peste toate veacurile, ştiind bine că împărăţia Lui nu va avea sfârşit (Luca 1, 35)?
Iar dacă în alt loc al Sfintei Scripturi se zice că Noe a dat drumul corbului din corabie spre a vedea dacă a scăzut apa, şi zburând corbul nu s-a mai întors până când s-a uscat apa pe pământ (Fac. 8, 7), aceasta înseamnă că s-a mai întors la corabie vreodată?

Nu. Avem trei lucruri foarte interesante despre Maria:

- a crescut la templu
- Iosif a luat-o gravida
- Iisus are ca tata biologic un soldat roman
Pe aceea vreme nu erau neobisnuite violurile, mai ales cele facute de romani asupra popoarelor vasale.
Faptul ca Iisus era obsedat de ideea unei imagini. paterne divine rezulta ca nu-l accepta pe Iosif ca tata, ceea ce inseamna ca stia ca nu e tatal lui. Intr-un contex rabini il acuza subtil pe Iisus ca e nascut din relatii nepermise.
Mai apoi in Roma umbla zvonul Soldatul roman Panthera are un copil din flori cu o evreica.
Concluzia?
Cel mai foarte probabil Iisus e rezultatul unui viol.

Conceptul asta absurd a aparut prin sec IV.
Pana atunci nimanui nu i-a trecut prin cap o asemenea bazaconie.

Maria nu e regina cerului. Maria nu a murit virgina.

Virgina dupa ce s-a pogorât Yehova in ea si a lasat-o insarcinatã cu Isus.
Sau crestinii o sa zica acum ca "virginitatea" era de fapt o metafora pentru "puritate" sau "sfintenie" sau mai stiu eu ce bazaconii inventeaza ca sa-si justifice credinta oarba.

Dar nu spune Biblia ca Isus mai avea frati?
Presupun ca citesti foarte mult de nu ai timp de o amarata de Evanghelie

Da, absolut. Mama lui Dumnezeu dăruie tuturor existenţa fericită. Fecioria ne propune ca model al ei, viaţa Mariei, în care ca într-o oglindă fecioria îşi priveşte frumuseţea ei şi virtuţile exemplare. Maria a fost fecioară nu doar cu trupul ci şi cu mintea, printr-o dragoste sinceră unde nu este loc nici pentru făţărnicie nici pentru falsitate… Smerită la inimă, atentă, tăcută, iubitoare de citire a Sfintelor Scripturi nu îşi punea nădejdea în bogăţiile trecătoare, ci în rugăciunile săracilor. Nu ieşea afară decât pentru a merge la templu şi atunci însoţită de părinţi sau cunoscuţi. Este un model de femeie si mama, in Maica Domnului avem în cer o inimă de mamă care prin inima ei plina de iubire doreste mantuirea tuturor

Da cred că o femeie numită Maria a primit harul de a-L purta în pântece pe Mântuitor dar nu o pot numi Regina Cerului fiindcă doar Dumnezeu este Regele Regilor, doar că oamenii au schimbat creștinismul în păgânism și au adăugat zeci de tradiții creând și cultul Mariei, primii creștini n-au avut nici cultul morților, nici al Mariei, nici a sfinților ci toate au venit în timp prin filieră păgână. În adevăr, Maria era virgină când Isus a fost zămislit, dar apoi Biblia ne învață că Maria a mai avut copii. În Matei 13:55-56 ni se sugerează că Isus avea frați și surori Iacov, Simon și Iosif.
În Matei 12:46 ni se din nou că mama și frații Lui stăteau afară și doreau să vorbească cu El.

Acest început al semnelor Lui l-a făcut Isus în Cana din Galileea. El Și-a arătat slava Sa, și ucenicii Lui au crezut în El. După aceea, S-a coborât la Capernaum, împreună cu mama, fraţii și ucenicii Lui; și acolo n-au rămas multe zile.
Ioan 2:11‭-‬12

Intreab-o