De ce,în viața de zi cu zi,un ateu este nevoit să păstreze confidențialitatea convingerilor lui,în timp ce creștinii fac paradă din orientarea lor religioasă? Acum o să-mi spuneți că nu-i oprește nimic pe atei în a divulga faptul că sunt atei.Păi,teoretic,nu,e o țară liberă și cu toții avem dreptul la exprimare,mai ales când îți este cerută insistent părerea.Dar ce se întâmplă când oamenii sunt îndoctrinați până în sânge,și acești zombi,a căror număr e destul de foarte ridicat,își ațintesc privirile injectate spre tine,un biet muritor care îndrăznește să gândească, printre atâtea creiere ofilite.Menționez că numesc zombi o persoană complet inconștientă,care a „moștenit" titlul de creștin înfocat,deci nu a ajuns la această concluzie,cum că creștinismul ar fi religia potrivită,de unul singur,analizând și cugetând adânc asupra tuturor aspectelor.Un creștin care a ajuns să fie creștin știind pe ce lume se află,are,părerea mea,ceva probleme de logică,dar nu se va bate cu pumnii în piept că el e creștin și cunoaște adevărul absolut,și cu siguranță știe deja în ce constă ateismul,astfel încât nu se va ajunge la neplăcuta situație în care respectivul îți cere să îți justifici motivul pentru care îi negi preaiubitul zeu.
Când creștinii care-s total pe lângă află că tu ești de-o părere diferită,se adună într-o bizară turmă,le crește pulsul,li se bulbucă ochii și le tremură mâinile,ridică tonul și îți cer explicații concrete pentru faptul că ești ateu,de parcă le-ai fi zgâriat mașina sau de parcă le-ai fi făcut un rău personal. Înțeleg că sunteți mulți,mă,și înțeleg și că simțiți mereu nevoia de a avea dreptate,și hai,totuși,că înțeleg și faptul că sunteți atât de limitați încât pur și simplu nu vreți să luați în considerare o variantă perfect logică,diferită de a voastră,dar eu nu înțeleg ce găsiți interesant în a discuta un subiect complet străin vouă.De ce nu vă vedeți de treabă,evitând să vă afișați complet penibili,în toată idioțenia voastră? De ce țineți mortiș să vă agitați,încercând să schimbați convingerile cuiva, dar negând asta din toți rărunchii? E atât de greu să-ți ții părerile pentru tine?
Ordonare:
Cronologică
Ce sa faci daca te-ai nascut in romanica!
Daca te nasteai in coreea de nord, china cuba, etc puteai sa te dai mare cu ceea ce crezi, si dupa cat de critic ai facut-o tare ma tem ca te-ai fi comportat cu crestinii cum sustii ca se comporta ei cu tine!
Nu esti cu nimic mai bun stai linistit, nu te victimiza!
Răspunde
Nimeni nu cunoaste adevarul absolut...imi exprim ideea si nu o fac pentru a-ti schimba convingerea, ci pur si simplu vreau sa stii ce stiu si eu; daca nu intelegi, te rog nu ma lua pe mine la raspundere; e viata ta, insa imi pasa pe ce drum mergi asa cum mi-ar placea sa stiu ca si la altii le pasa de mine
Salut...
Problema vine din trecut, atunci cind ateii erau considerati o mare amenintare si erau omoriti, in cele mai josnice feluri de catre biserica crestina. Lipsa de toleranta, invidia pe cineva care a acceptat conditia lui de Om si nu de dobitoc al unei turme pastorita de un zeu imaginar, faptul ca acest Om nu mai poate fi condus si manipulat de catre biserica, au condus la aceasta stare de care vorbesti. Astazi, ateii sint considerati doar niste virusi de care crestinii trebuie sa se fereasca, sa se vaccineze pentru a nu se contamina. Mie nu mi-a fost rusine sa-mi dezvalui conditia si nici frica, ori de cite ori am fost pus in situatia de-a face-o. Eu nu am nimic cu Dumnezeu, vreau doar sa fiu lasat in pace!
Ultimul lucru pe care aș vrea să-l fac ar fi să mă dau mare cu convingerile mele.Și dacă aș vrea să mă port într-un fel anume cu cineva, nu m-ar opri faptul că face parte dintr-o turmă, deci stai jos.
@CeaCuMasca: Stai linistita, de ce iti consumi energia cu astfel de lucruri marunte? Lasa-i pe cre(s)tini sa se agite din cauza convingerilor tale, investe timpul si energia in a te dezvolta si a reusi ceea ce orice OM adevarat isi doreste: sa lasi in urma ceva care sa faca cetele de cre(s)tini anonimi sa para niste furnici retarde. Pina una-alta, sintem doar la partea declarativa. Ignora-i si arata-ti(-le) ca esti cu mult mai buna decit ei.
Puțin îmi pasă mie de atitudinea creștinilor, nu mă afectează cu nimic, dar găsesc oarecum amuzant și ilogic faptul că se dau de pământ să scoată ceva de la tine, ca mai apoi să se aprindă și să te contrazică.
Been there, done that, nu ma mai amuza. Mi se pare tragic. Toata faza cu "in rindul lumii" care considera lumea = crestinii.
Sunt de acord cu numeroase dintre aspectele enumerate mai sus, însă am o nelămurire. Pricep şi subscriu repulsiei faţă de acea atitudine a omului îndoctrinat, ignorant, incapabil să gândească pentru sine, complet hipnotizat sub influenţa efectului de masă. Cei care au,, moştenit'' (bine punctat) titulatura de creştin fervent, ceea ce e o elucubraţie. Până aici toate bune şi frumoase.
DAR nu-mi e cu putinţă să înţeleg de ce consideri neplăcută o situaţie în care un creştin/teist ar aborda subiectul religiei/credinţei într-o discuţie purtată cu tine. Mărturisesc că sunt teistă, iar acesta e unul dintre subiectele mele favorite şi nu ezit să îl deschid ori de câte ori se iveşte oportunitatea de a discuta cu oameni cât de cât luminaţi, oneşti intelectuali sau care deţin măcar o doză substanţială de bun-simţ (nu, nici mie nu îmi face plăcere să dezbat pe această temă cu sortul de oameni descris mai sus de tine, pentru că adesea e totuna dacă discut cu un perete, îmi induce o stare de-a dreptul depresivă şi mă irită la culme). Bineînţeles că noţiunea ateismului îmi este cunoscută. Dar ateismul poate avea mai multe CAUZE, şi tocmai asta caut să descopăr în fiecare om. Unul poate fi ateu pentru că i-a decedat mama, a rămas orfan şi nu pricepe cum e Dumnezeu capabil de atâta maliţiozitate. Ateismul tău poate izvorăşte din convingeri cu caracter ştiinţific, fiind adeptă a evoluţionismului. Etc. Şi uite-aşa se nuanţează paleta de conversaţii.
Nu faptul că abordează subiectul e în sine o problemă, ci CUM o fac, maniera adoptată în acest sens. Însă impresia pe care mie personal mi-ai lăsat-o e că prospectul unei discuţii pe teme religioase ţi s-ar părea dezagreabil INDIFERENT de persoana cu care ai sta de vorbă. If this is the case, too bad...pentru mine e o delectare (dacă se desfăşoare în condiţii optime).
Bun, o sa incerc sa-ti raspund pe limba ta (ca vad ca asa ti se pare interesant sa porti o conversatie, scriind 10 randuri ce se pot sintetiza in 3 cuvinte) 
Banuiesc ca asta te face sa te simti elevata si culta, dandu-ti o falsa impresie de superioritate in dialog. In fine:
Nu cred ca se poate sustine realist un asemenea scenariu, daca nu il intaresti cu niste argumente mai solide decat propria ta conceptie despre religia ortodoxa...
Pentru ca, o disputa nu poate fi adusa la un acord daca lipseste comunicarea (sau macar vointa) unei conventii de orice fel. Nici nu se poate pune problema asa, cum subliniam si adineaori este imoral si chiar ilogic sa impovarezi o persoana cu vina unei intamplari de care se poate ca aceasta din urma sa fie straina.
Nu reusesc sa-mi explic (si dealtfel nici nu ma priveste). Nu sunt o persoana care sa se lanseze in supozitii...
@IMC90: Mie unul imi e rusine cu astia ca tine. Te-ai lansat in supozitii, referindu-te la conceptia ei despre religia ortodoxa, pe cind ea s-a declarat doar teista, nu ortodoxa.
@godisnowhere: Ateismul poate avea o cauza pe care tu ai omis-o, poate ti se pare ilogica, dar iti spun cum a fost la mine - am inceput sa rationez inainte sa fiu indoctrinat, am trecut si printr-o faza teista in adolescenta, dupa care mi-am revenit si am ajuns la concluzia logica a oricui care nu e maltratat intru credinta de cei din jur - NOI sintem dumnezeu.
In cazul asta iti fac cadou o cutie de Nivea crema hidratanta, sa nu care cumva sa-ti crape obrazul
"Nu sunt o persoana care sa se lanseze in supozitii."
http://dexonline.ro/definitie/supozi%C8%9Bie
"Banuiesc ca asta te face sa te simti elevata si culta, dandu-ti o falsa impresie de superioritate in dialog."
Te cam contrazici, IMC90.
Îţi dai cu presupusul despre un om pe care nu îl cunoşti absolut deloc...şi nu este pentru prima dată.
În primul rând, nu numai că nu te-am întrebat nimic, dar postarea nici măcar nu-ţi era adresată.
Dar fie.
Care propria mea concepţie despre religia ortodoxă? (Care religie ortodoxă nu e de fapt religie, pentru că ortodoxismul e o confesiune religioasă creştină; asta aşa, ca să fim meticuloşi.) Am susţinut vreodată undeva că aş fi creştin ortodox? Am afirmat cât se poate de explicit că sunt teistă. Da, Dumnezeul biblic iudeo-creştin mi se pare cel mai verosimil, dar nu agreez ortodoxia, care e suprasaturată de păgânism (dar asta e altă poveste).
Şi...care scenariu? Care dispută şi cine a spus ceva de absenţa comunicării? Cine a spus că e imperios să ajungem la un comun acord? Deliciul dezbaterii în sine e uneori suficient. Din nou, am afirmat doar că îmi face plăcere să discut pe tema credinţei/religiei cu oameni rezonabili. Ce e imoral şi ilogic? Care împovărare?! Care vină?! Care întâmplare?!
Care supoziţii? Ce nu te priveşte? Ce naiba nu reuşeşti să iţi explici?
Cu tot respectul, dom'le, eşti turmentat? SAU mesajul nu îmi era adresat mie şi a ajuns la mine din advertenţă, pentru că baţi câmpii irelevant la greu. Singurul fapt care mă determină să deduc că mesajul mi-e adresat e persiflarea aia gratuită din primul paragraf. Da, tind câteodată să mă-ntind. De pe-a 5-a am probleme cu rezumatul. Şi eu sufăr dintr-asta. Iartă-mă.
Singura explicaţie pentru ca concluzia ta să aibă sens (din perspectiva mea) ar fi că operăm cu definiţii diferite pentru noţiunea de,, dumnezeu''.
Dacă defineşti divinitatea ca fiinţă omniprezentă, omniscientă şi omnipotentă (printre multe altele), atunci cu regret afirm că a susţine că omul e dumnezeu constituie o enormitate.
(Am inclus cauza ateismului tău în,, Etc.'' 
)
,, Maltratat întru credinţa de cei din jur''?
Şi eu am fost atee la viaţa mea. Pentru o perioadă destul de scurtă de timp, totuşi, pentru că nu mi-a luat foarte mult timp să ajung la concluzia că nu sunt omniscientă, deci nu deţin toate coordonatele problemei, sunt limitată, deci nu pot lua o hotărâre decisivă cu privire la existenţa divinităţii, care să coincidă cu realitatea. Am devenit ulterior adeptă a agnosticismului slab. Am aşteptat. Apoi experienţa personala de viaţă, spiritul, intuiţia, bunul-simţ, ştiinţa, m-au determinat să ajung la concluzia de netăgăduit pentru mine, aceea că divinitatea există.
Cine şi cum este acea entitate e o altă poveste, pentru altă dată.
Ce parere ai despre omniscienta si omnipotenta latente? Foarte interesant de vazut - http://www.youtube.com/watch?v=uAm-kbzT7xw
Ai dreptate,am creat o mică confuzie. Găsesc palpitant a discuta acest subiect cu persoane de o părere diferită,care își pot susține ideea cu argumente și care nu alunecă în ipocrizie, unicul lor interes fiind acela de a-și îmbogăți cunoștințele despre oameni/eventualele cauze ce pot duce la o anumită credință sau necredință, în anumite situații și a împărtăși, la rândul lor, motivul ce stă la baza convingerilor lor.Jenantă ar fi, după părerea mea, o discuție cu o persoană descrisă în întrebare, care ar ghida conversația la manifestări penibile, argumente ilogice și un nerușinat refuz de a încheia subiectul.
Cu tot respectu, mesaju iti era adresat, pentru ca nu imi place deloc de tine
Ei bine, uite că avem ceva în comun.
Măcar tu nu eşti nevoit să mă suporţi 24/7. Norocosule.
Ţi-aş mai da şi-un sfat din partea casei: un mesaj adresat persoanei pe care nu o agreezi, complet irelevant la comentariile respectivului/ei în cauză nu e tocmai recomandabil. Există şi metode mai eficiente de a-ţi manifesta dispreţul. Da' intenţia contează până la urmă, ce să zic. Keep up the good work.
Şi ui' că m-ai făcut să dau şi-n mintea copiilor.
Gata...
Toate cele bune.
Ca să-ţi exemplific afirmaţiile (şi încă e un caz fericit...):
http://www.tpu.ro/......ciu-de-la/
Discută, dacă ai cu cine...
Dacă omniscienţa şi omnipotenţa noastră sunt latente, atunci şi dumnezeirea noastră e latentă, domnule (concluzia unui silogism elementar). Astfel, afirmaţia cum că am fi dumnezei la timpul prezent e eronată. Eventual, dacă tot ne infatuăm, s-o facem cu o doză respectabilă de onestitate intelectuală şi să spunem că omul AR PUTEA fi dumnezeu, DACĂ ar reuşi să-şi declanşeze toate aceste aptitudini,, latente''.
Nu?
Până una alta... existenţa noastră e dependentă de oxigen (printre atâtea altele), suntem neputincioşi în faţa timpului, iar în faţa morţii nu avem niciun cuvânt de spus. Universul îşi vede de mersul lui, planetele de orbitele lor, legile fizice guvernează în continuare, aşa cum au făcut-o de la geneză încoace. Toate acestea înainte să te naşti tu şi după ce mori tu, cât se poate de nestingherite.
După ce dispari, te poţi considera norocos dacă amintirea ta va supravieţui trecerii timpului. Şi-aşa...la ce folos, dacă tu zaci într-o cutie de lemn sub pământ? Însă majoritatea muritorilor de rând, care nu sunt nici Newton, Kant, Napoleon Bonaparte sau Herodot sunt daţi uitării fără milă de către posteritatea seculară.
Eh...
...halal fiinţe de sorginte divină.
Deja sint destui la care aceste aptitudini nu sint latente. Totul e sa le cultivi si sa duci o viata conforma cu un anume stil necesar pentru acestea (postul si meditatia/rugaciunea cit mai dese sint elemente cheie ale acestui stil de viata). Ai vazut filmul pe care l-am mentionat in ultimul post?
Vrei să spui că există oameni omniscienţi şi omnipotenţi?!
Postul şi meditaţia/rugăciunea?! Nu erai ateu?
Şi insinuezi că există o,, reţetă'' pentru declanşarea acestor aptitudini?
Îţi baţi joc de mine, domnule? SAU nu ştii ce înseamnă termenii,, omniscienţă'' şi,, omnipotenţă''.
O zi bună.
(Nu l-am vizionat încă, nu am avut timp. O voi face.)
Rugaciunea poate fi bine mersi inlocuita cu termenul de "autosugestie" care nu e deloc contrar ateismului. Omniscienti si omnipotenti cu mici amendamente, desigur. Ca sa folosim niste termeni mai din IT, omul e ca un hard disc criptat sau un procesor blocat, dar in ambele cazuri, informatiile pot fi accesate cu o anume cheie sau frecventa poate fi crescuta foarte mult, odata ce a fost deblocat multiplicatorul. Nu te grabi sa imi raspunzi, vezi filmul cind ai timp, continuam discutia dupa.
Eh, dacă şi acel video conţine acelaşi gen de aberaţii, prefer să ştiu în prealabil. Timpul e preţios şi chiar nu intenţionez să-l irosesc.
Domnule, adjectivele,,omniscient'' şi,, omnipotent'' nu au grad de comparaţie, exact ca,, maxim'',,, minim'',,, mort'' sau,, viu''. Ştii...nu am de gând să predau noţiuni elementare de gramatică.
Eh, atunci,, omnişcienţi şi omnipotenţi cu mici amendamente'' este o mică-mare aberaţie, iar dumneata îţi dai seama de mucegaiul din Danemarca, că nu degeaba mi-ai tras cu ochiu'. Sunt o absurditate, pentru că avem de-a face cu o contradicţie în termeni. Dacă poţi APROAPE totul, nu mai eşti omnipotent. Dacă ştii APROAPE totul, nu mai eşti omniscient. Noţiunile astea joacă după regula,, totul sau nimic''.
Are logică ce spun aici?
Dacă da, atunci nu mai vreau să aud de omnipotenţă şi omniscienţă,, cu mici amendamente''. Omul e limitat, punct. Get over it, că devine penibil.
Ca să nu mai menţionez că rugăciunea nu e totuna cu efectul placebo (dar asta e altă poveste, pentru altă dată).
La fel e si dumnezeul crestin (si nu numai) - omni-toate cele, dar vulnerabil la paradoxuri, nu? Autosugestia nu e placebo.
Ai de capu' meu! = ))
LOL.
Partea cu scenariul unui mariaj între tine şi Inferno cracked me up!
Tipu' era ca avionu' faţă de suprafaţa terestră în raport cu subiectul discuţiei.
Să fii sănătoasă, că m-ai făcut să râd împărtăşind,, conversaţia''. Aia a fost ceva în genul secvenţei 06:00 - 06:35 din videoul ăsta: http://www.youtube.com/watch?v=F4k86YqVd30&feature=related.
Numa' că la voi nu cânta nimeni în fundal. : ))
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
