anonim_4396
| anonim_4396 a întrebat:

Depresia impinge un om spre credinta in divinitate sau e exact viceversa? Eu sunt ateu de 2 ani, dar anul trecut am intrat intr-o nesfarsita depresie si am ajuns intr-o perioada in care nu puteam accepta faptul ca trebuie sa ma descurc singur in viata si ca imi era aproape imposibil sa-mi rezolv problema respectiva. Am auzit de cazuri in care s-a intamplat exact pe dos. Ma puteti lamuri?

13 răspunsuri:
| danay72 a răspuns:

Faptul de a analiza Biblia te poate ajuta legat de depresie.situl www.jw.org contine anumite articole despre depresie daca cauti la bibloteca online in limba romana.

| milan9 a răspuns:

În mod logic, Dumnezeu a păstrat în raport cu umanitatea o singură cale de transmitere a învăţăturilor, sfaturilor, legilor, DOAR O SINGURĂ CALE.

Deoarece altfel, ar trebui să luăm în considerare o contradicţie flagrantă în cadrul mesajului lui Dumnezeu faţă de oameni, o contradicţie în însăşi esenţa divinităţii, dat fiind faptul că există zeci de mii de culte şi credinţe total diferite, având fiecare învăţături care le exclud pe celelalte! Numai creştinismul are vreo 39000 de versiuni!

Dar această contradicţie este de neconceput, iar Hristos Fiul lui Dumnezeu a insistat şi subliniat în tot Noul Testament că BISERICA SA ESTE UNA SINGURĂ!

| milan9 a răspuns:

Cazul în care omul aflat în depresie se orientează spre soluţionarea autentică a problemelor, orientându-se spre Sursa vieţii, spre Dumnezeu, sunt cazuri fericite. Dar nu este aceasta reţeta clasică.
Lipsa unor daruri esenţiale vieţii sau echilibrului pune în lumină pe Dăruitor, pe Dumnezeu ca fiind rezolvarea. Să ne amintim însă că nu această variantă a fost prima din existenţa noastră.

Nu lipsurile sau depresia a fost primul pas din viaţa noastră. Dar dacă nu am învăţat din iubirea darurilor Sale să avem recunoştinţă sau să preferăm cunoaşterea Creatorului nostru, iată că mai apar şi astfel de şanse, de a-L cunoaşte prin efectele îndepărtării de El.

Depresia e o consecinţă a pierderii harului. De multe ori ea se camuflează (uneori toată viaţa) prin surogate, prin satisfacţii false venite prin vicii, pe alte căi decât cea spirituală care ne defineşte pe noi ca suflete.

| milan9 a răspuns (pentru milan9):

Important de reţinut că aceasta nu este o reţetă. Puţini sunt cei care "se ridică" pe această cale a necazurilor, a depresiei, puţini care au curajul de a fi sinceri cu ei înşişi şi de a căuta să cunoască răspunsuri.

Nu mulţi se întâlnesc cu acestă şansă, pentru că de obicei astfel de simptome "se acoperă" prin căutarea a noi şi noi surse de plăcere, de satisfacţii, unele care să
ascundă cauzele reale ale neîmplinirii, să ascundă acel glas lăuntric al sufletului suprimat de păcat sau de rătăcire pe căi greşite.

| milan9 a răspuns (pentru milan9):

Multe secte invită la studii biblice, DAR, studiile biblice" oferite de diferite grupări nu fac altceva decât să "orienteze" persoana spre acea grupare, situaţie în care se preferă sensul "atrăgător" dar "viciat", şi nu cel din contextul istoric. Şi iată că "plăcute" au putut ajunge să fie mii şi mii de variante de interpretare a Bibliei.

Dificultatea înţelegerii textului sacru este data de predominanţa foarte mare a LIMBAJULUI METAFORIC, simbolic, a folosirii VALORILOR POLISEMANTICE ale cuvintelor!

Ştii ce este aceea literatură, ştii cât de uşor poate fi interpretat un text într-un fel sau altul! La fel este şi cu Scriptura. De aceea există astăzi aproape 40000 de secte de origine creştină…

| sublime89 a răspuns:

Depinde de fiecare om, aici nu e o regula. Unii devin depresivi cand realizeaza ca nu exista d-zeu, altii simt o eliberare si o usurare cand afla acelasi lucru. Unii atei care se confrunta cu depresia cad din nou in religie, incercand sa gaseasca o solutie pentru problema lor. Si bineinteles, sunt multe persoane religioase si depresive in acelasi timp. De fapt, majoritatea depresivilor sunt religiosi, pentru ca majoritatea oamenilor sunt religiosi, iar depresia e din ce in ce mai des intalnita in randurile tuturor.

anonim_4396
| anonim_4396 explică:

Eh cel mai greu cand scapi de religie e ca nu mai ai spijin psihic, nicio depresie nu te va inpinge spre ateism, dar de va impinge spre religie.
Daca ai fost o persona religiosa e de inteles de ce ai aceasta depresie iti lipseste activitatea religioasa, asa ca sfatul e sa-ti cauti un hobby si sa contactezi un psiholog calificat.

| BlackSulphur a răspuns:

Credinta iti poate oferi doar o acoperire TEMPORARA a despresiei si a problemelor. In cele din urma, tot te ajung gandurile sinucigase.

| vangaelis a răspuns:

Depresia e o boala a sufletului daca pot spune asa.
in contextul dat este viceversa.
un om religios poate deveni oricand un ignorant al Domnului din cauza unor tragedii, nemultumiri, se simte neindreptatit de Marele Arhitect. Dar si un ateu, din singuratatate, nemultumiri, etc in urma depresiei, poate cauta legatura cu Dumnezeu.

| RaduMD a răspuns:

Eu nu am vazut niciodata vreun depresiv, dintre cei care Il urmeaza pe Domnul. "Uratul" nu vine decat din ruptura de Dumnezeu.

| sempreinvolo30 a răspuns:

Adevarata credinta nu are nici o legatura cu credinta.Ci dimpotriva credinta conform bibliei ca in curand nu vor mai fii boli si moarte si se va putea trai vesnic te scapa de depresie, pentru ca iti da un scop in viata.Dar un ateu mai devreme sau mai tarziu isi ia viata caci nu are nici un scop:doar munca, distractie si eventual familie.Dar mai exista si alte lucruri importante in afara de astea

| Osirius a răspuns:

Depinde de om. In viata trebuie sa te descurci singur, ca daca stai si te rogi la zei inchipuiti (da, sunt ateu de cand ma stiu) nu iti da nimeni nimic si nici nu cade din cer vreun ajutor.

| Spermezan a răspuns:

Credinta =/= religie

E importanta aceasta diferenta. Daca chiar ai neclaritati personale, cauta: deism, panteism si pandeism. Asa, nu cred ca va fi nevoie ca astia de pe TPU sa-si bata joc.